Delta Dunării

 Delta Dunarii este unica deltă din lume, declarată rezervaţie a biosferei. Ea este situata in SE tarii, avand forma literei grecesti "A" (delta) si fiind limitata la SV de pod. Dobrogei, la N trece peste granita cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra.

Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice. Temperatura aerului are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est.

Impartirea pe zone a Deltei Dunarii:

• Zonele strict protejate - 20 zone - ocupă o suprafaţă totală de 50 904 ha (8,7% din suprafaţa rezervaţiei). Acestea sunt protejate în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte putin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie;
• Zonele tampon au fost stabilite în jurul zonelor cu regim de protecţie integrală. Ele ocupă o suprafaţă totală de 222 996 ha (38,5% din suprafaţa rezervaţiei) şi au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.
• Zonele de dezvoltare durabilă acoperă o suprafaţă totală de 306 100 ha (52,8% din suprafaţa rezervaţiei). Ele cuprind terenuri aflate în regim liber de inundaţie, terenuri îndiguite pentru folosinţă agricolă, piscicolă şi silvică şi terenuri pe care sunt amplasate aşezări umane.
• Zonele de reconstrucţie ecologică sunt suprafeţe de teren în cadrul cărora Administraţia Rezervaţiei desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate, folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.

Întinderile de apă şi uscat care s-au format aici conferă condiţii de viaţă bune pentru un număr mare de specii de plante şi animale.

Flora este reprezentată de 2 383 de taxoni, iar circa 70% din vegetaţia deltei este dominată de stuf. Alaturi de stuf, in delta se mai gaseste si papura, o serie de plante plutitoare (precum nufărul) si ciulinul de baltă.

Alături de numărul mare de plante acvatice şi terestre se întâlnesc aici şi coloniile de pelicani şi cormorani atât de specifice Deltei Dunării precum şi un număr mare de alte păsări acvatice care trăiesc sau vin aici pentru a cuibări sau ierna. Se remarcă deasemenea şi numărul mare de specii de pesti cu valoare ecologică dar şi economică ridicată.

Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum şi proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice, fauna deltei este reprezentată de 4.029 de specii (3.477 nevertebrate şi 552 vertebrate). 

Activităţi tradiţionale

Din cele mai vechi timpuri, pescuitul a constituit principala ocupaţie a locuitorilor din Delta Dunării. Deşi astăzi resursa piscicolă a cunoscut un regres, pescuitul este în continuare principala preocupare. Localităţile unde pescuitul reprezintă principala activitate a locuitorilor sunt: Crişan, Mila 23, Gorgova şi Sfântu Gheorghe.

Cea de-a doua ocupaţie principală a locuitorilor Deltei o constituie creşterea animalelor, care dintr-o activitate temporară (transhumanţa) a devenit o preocupare permanentă la sfârşitul secolului XIX. Localităţi cu tradiţie în creşterea animalelor sunt: Letea, Periprava, C.A.Rosetti, Sfiştofca şi Caraorman.

 susa foto

Agricultura tradiţională a fost practicată mai ales în zonele cu suprafeţe mari de teren arabil: Chilia, Pardina, Plaur, Sălceni, Ceatalchioi şi Pătlăgeanca, formate din soluri aluviale de pe grindurile fluviatile cu risc mic de inundare.

Din cauza solurilor sărace (nisipoase), agricultura a cunoscut o mai mică dezvoltare pe grindurile marine Letea şi Caraorman.

După 1960, pescuitul şi agricultura au cunoscut modificări prin intensificarea exploatării stufului (mai târziu abandonate), amenajări piscicole, mari incinte agricole şi silvice

Aceasta este o scurta descriere a Deltei Dunarii prin care dorim sa va invitam sa o vizitati si mai ale sa o protejati.

Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.